urcă în haiku
muntele de hârtie
viața din palmă
COSTEL ZĂGAN, 2019
Mă oglindesc
în
ochii tăi
dragoste
până
la
albastru
de
Voroneț
COSTEL ZĂGAN, ODE GINGAȘE
HYPERION, NR.1-2-3/2026
Sunt o verigă tricoloră
în lanțul lumii infinit
și doar o mână mă adoră
de care sunt înlănțuit
COSTEL ZĂGAN, HYPERION, NR.1-2-3/ 2026
Servesc copilăria
îi execut toate ordinile și capriciile întocmai
de dimineața până iarăși dimineața
și când dorm
și când iubesc
și
mai ales când visez
voința mea pre limba copilăriei
și când tac tot pe ea o ascult
bătrâne spre posteritate fuga marș
n-ai înțeles
culcat
iluzii pierdute la joasă înălțime
drepți
se intonează imnul trei iezi cucuieți
și-acum
urlă
ajunge
marș la loc
COSTEL ZĂGAN, EREZII SECOND HAND, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2014
La ce-i bună poezia în vreme de secetă
dacă nu poate aduce măcar rouă
în ochii însetați ai ierbii
așa că habar n-am
de ce mai citesc și scriu în continuare
ca un perpetuum mobile dezinteresat
pardon
dezafectat
acum înțeleg
că
numai tu
ANNA FRANK
ai ghiozdanul plin de ploi
dar
și
proiectul
următorului potop
în
versuri
COSTEL ZĂGAN, HYPERION, NR.1-2-3, 2026
* Doamne, bine că măcar dușmanii n-au o identitate incertă!
* Singurătatea funcționează non-stop.
COSTEL ZĂGAN
O gaură neagră pentru poezie
o gaură neagră pentru poet
apoi toate de la capăt să fie
spre naștere ia-o mai încet
COSSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Îi citesc POEZIA: O CEAȘCĂ DE CEAI Ceașca de ceai se răcește încet în căușul palmelor mele, ceea ce înseamnă fără îndoială că vom muri. E u...