vineri, 3 iunie 2022

 EREZIA VIII B

Nu bănuiam să ajung până aici
Un drum care începe cu sfârşitul
Să auzim
întâi
notele la (bună!) purtare
Doamne
cum să evaluezi copilăria
Jocurile
şi
surâsul ei fără egal
Catalogul biblia şcolarului
de pretutindeni
pare
neîncăpător
Lacrimile
se întreabă
ce-i cu mine
Se-aud
dangăte de clopot
în
acest Voroneţ
numit
şcoală
V-aţi legat ochii
cu
poeziile lui Eminescu
La năzbâtiile pe care le-aţi comis
puteţi
risca
un viitor mai bun
ca un surâs de mamă
Atât
Sunt al vostru
aşa
cum
voi aţi fost ai mei
Baftă
nepotoliţilor
Costel Zăgan

 

Subiectul zilei: cireşe

Costel Zăgan

Concurs în iunie

La cireşe medalia de aur
şi eu şi-un drac de graur

distih de  din Distihuri rebele (18 iunie 2020)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare

POEZIA NUMELOR PROPRII

 Niște personalități ad-hoc niște versuri absurde

Andrei Pleșu Ludovic Spiess Mihail Golu

Petre Sălcudeanu Liviu Maior Marin Sorescu

Viorel Mărginean Grigore Zanc Ion Caramitru

Răzvan Thedorescu Mona Muscă Adrian Iorgulescu

Thedor Paleologu Kelemen Hunor Mircea Diaconu

Puiu Hașotti Daniel Barbu Gigel Știrbu

Mihnea Costoiu Victor Ponta Csilla Hegedus

Ionuț Vulpescu Corina Șuteu Lucian Romașcanu

George Ivașcu Valer-Daniel Breaz Bogdan Gheorghiu

niște învățători niște corigenți la drepturi și îndatori(r)i

am scris și eu n-am dat cu parul


Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

miercuri, 25 mai 2022

 

Subiectul zilei: Voroneţ

26 mai 1488: Ştefan cel Mare a ctitorit Biserica "Sf. Gheorghe" la Voroneţ
Costel Zăgan

Sentimentul Voroneţ

Cel mai pur sentiment printre poeţi

monostih de  (19 mai 2018)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare

 

Personajul zilei: Dracula

26 mai 1897: s-a publicat romanul "Dracula" de Bram Stoker
Costel Zăgan

Retorica lui Dracula

Şi-acum
pentru
posteritate

Copii

Pe locuri
fiţi

Start


Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

luni, 23 mai 2022

 DEŞERTUL DE CATIFEA

                                            DIO ÎNTRE SECETĂ ŞI IARBA VERDE DE ACASĂ


   Dio zăreşte prin geamul zăbretit de lacrimile binecuvântate ale ploii iarba verde de acasă. Verdele pur al ierbii suliţează aerul senin al dimineţii de primăvară, însângerându-l cu amintirile zilelor caniculare din ultimele săptămâni.

Cele două peisaje defazate temporal de mintea înfierbântată a lui Dio se suprapun c-o viteză ameţitoare. Deşi se pare că totul respiră mai calm la această oră.

  Ce se întâmplă în mintea lui Dio seamănă izbitor cu chipurile copiilor din clasa a IV-a : limpezimea din priviri este greu de ţinut în frâu de sufletele gata oricând de-o nouă şotie !

  Mâinile surâd înainte de-a apuca creionul sau stiloul : una vreţi voi şi alta facem noi ! La întretăierea celor două fantezii jucăuşe Dio se întreabă ce va ţâşni din paginile albe : cine ştie ce monstru cosmic ori Chipul Blând al Lui Dumnezeu ?

  Mâinile chicotesc printre imagini şi cuvinte. Un băieţel a ieşit cu maşinuţa taman printre norii colegului de bancă :

  - Accident ! Accident . mi-ai călcat un înger !!! Te amendez c-o porţie de lacrimi de crocodil ! Amenda se execută pe loc !

  - Nu-s vinovat !!! Eu nu-s vinovat. Telecomanda-i ca de-obicei la şefa clasei ! Numai ea poate umbla brambura prin visele noastre.Într-una ne calcă-n picioare stelele cele mai delicate. 

EA TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ !


   Mâinile copiilor mângâie cuvintele , indiferent de sex, orientare religioasă sau aptitudine politică.


   Brusc, tăcerea sparge geamurile clasei : în grădina din faţa şcolii un trandafir şi-a deschis parcă pentru zbor şi ultimii boboci. Derbedeul !


Costel Zăgan


miercuri, 18 mai 2022

DANIEL CORBU: Apocalipsa de fiecare zi

 Iar tu poți să-ți închipui despre moarte orice.

După cum se rostește Școala din Frankfurt

și ne asigură călugărul din Assissi

decadenții din Koln șambelanul

din Chamonix și înțeleptul din Tormes

hăulitorii coranului din moscheile orientale

precum și vânătorul de pelicani din

Insula Mare a Brăilei

ai crede că cel mai bun lucru

e libertatea. Pe urmă ai crede că libertatea-i 

chiar o ușiță spre paradisul pierdut.

Dar tu de-atâția ani sapi în tine groapa asta

îngustă

și nu cunoști vreun răspuns clar la întrebările

limpezi.

(DIN CÂND ÎN CÂND SE DESCHIDE O PÂINE

ȘI PRIN EA BÂIGUIE UMBRA)

În rest lumea-i plină de zei tocmiți cu ora

pentru umilința noastră

și rugăciunea: biată torță plimbată prin ploaie.

În rest apocalipsa de fiecare zi

pe când adevărata moarte vine enervant de

încet. 

 

 Muzica n-are nevoie de cuvinte, cuvintele însă au nevoie de muzică. Costel Zăgan